Primele investigaţii cu privire la Stânca Şerbeşti, respectiv depozitele sarmaţiene ce alcătuiesc zona, au fost făcute încă din anul 1932 de David. Acesta abordează un studiu complex ce se refară la litologia şi biostratigrafia ariei precum şi observaţii din punct de vedere structural şi geomorfologic.

În opinia sa depozitele Sarmaţiene sunt reprezentate de o succesiune completă de la conglomerate, gresii şi nisipuri. David (1932) determină din gresie mai multe specii de bivalve (scoici fosile)şi gasteropode(melci fosili), Mactra vitaliana, Cardium fittoni, Donax dentiger, Hydrobia fraenfeldi şi Modiola sp. Tot din gresii David descoperă şi impresiuni de frunze, determinate de Barbu(1934), Quercus elaena şi Quercus lonquitis, două specii de stejar.

Având în vedere importanţa descoperirilor geologice, paleontologice, de ordin tectonic, aria Stânca Şerbeşti a fost declarată zonă protejată încă din 1972.

Ultimele studii geologice din zona menţionată (Miclăuş şi Grasu, 2002) demonstrează caracterul unic în România  al depozitelor Basarabiene din Stânca Şerbeşti, caracter susţinut de înclinarea mare, aproximativ 70⁰, un aspect neobişnuit pentru depozite tipice de platformă tectonică în care caz depozitele sedimentare sunt aproape orizontale.  Înclinarea mare se datoreză mişcărilor tectonice ce demonstreză subducţia plăcii Moldoveneşti sub placa Europeană.

Incă din 1932 David interpreteză structural şi tectonic (fig.1) legând Stânca Şerbeşti de Dealul lui Stan, pânza pericarpatică.

Stânca Şerbeşti a constituit de-a lungul timpului un important punct geologic de studiu. Numeroşi cercetători şi profesori de la Universitatea "Al.I.Cuza" Iaşi  au contribuit cu importante descoperiri şi studii cu privire la Stâna Şerbeşti: Macarovici 1964, Ionesi şi Ionesi 1976, Ionesi et al 1996, Ionesi şi Ciobanu 1976, 1978, Grasu et al 2002, Miclăuş şi Grasu 2002.

Stânca Şerbeşti se dovedeşte astfel un important punct geologic şi paleontologic la nivel naţional, aspect ce trebuie luat în considerare atât în ce priveşte protecţia zonei cât şi continuarea cercetărilor geologice dar Stanca Serbest i3studii asupra florei şi faunei din regiune.

Situaţia actuală a Stâncii Şerbeşti, chiar dacă are caracter de arie protejată, se prezintă destul de îngrijorător. Parte din gresii, conglomerate şi nisip, depozite ce alcătuiesc cea mai mare parte din zonă sunt exploate de localnici şi folosite în cea mai mare parte în construcţii locale de dimensiuni mici. Chiar dacă în ultima perioadă, după ce a fost luată în custodie de administraţia locală, exploatarea rocilor din zona a scăzut foarte mult trebuie luate masuri concrete de amenajare şi protecţie.

Intreaga zonă reprezintă un important punct atât din punct de vedere ştiinţific cât şi turistic. Prin protecţia zonei, editarea de pliante, hărţi cu caracter turistic şi geologic, se poate asfel adăuga la zestrea Neamţului încă un punct important în care să se poată desfăşura activităţi cu caracter educativ, ştiinţific şi turistic.