In memoria marelui Voievod al Moldovei , ai carui pasi s-au abatut si prin aceste locuri,satele aflate spre N-E de Serbesti, pe soseaua ce merge spre Razboieni, au format o comuna care a luat numele de Stefan cel Mare. Aceste sate sunt :Carligi , Dusesti, Soci si Vad.

In total comuna avea 415 familii cu peste 1500 de suflete.Vechimea acestor sate trebuie cautata mult inainte de Stefan cel Mare, ele fiind pomenite in documentele secolului al XIV- lea si cele din timpul lui Stefan , ca facand perte din mosia manastirii Razboieni.

In tot cazul locuitorii satelor Carligi,Dusesti si Soci se socotesc urmasi ai razesilor din vremea stralucitului voievod.

Iordache  Cantacuzino , este primul din familia  Cantacuzino stabilit in Moldova in jurul anilor 1618 . Acest Iordache este unul din fiii lui Andronic  Cantacuzino , la randul sau , fiul  vestitului  Mihai Cantacuzino . Iordache  Cantacuzino reuseste sa se insoare  cu una dintre cele 2 fete ale marelui boier  Costea Bucioc , cu Ecaterina  si sa intre in stapanirea  a jumatate din mosia  Serbestilor , partea nordica , spre  Cîrligi .Cealalta fata , Teodora ,  boierul Costea Bucioc  o marita cu viitorul domn Vasile Lupu  si prin aceasta , mosia Serbestilor intra in zestrea  domnitorului  si capata o importanta mai mare decat satele din jur.

Vasile Lupu a ridicat etajul conacului Serbesti , in partea a doua a sec. al XVII-lea care se pastreaza  si astazi in conditii destul de bune , datorita faptului ca in conac functioneaza scoala profesionala speciala , iar parterul este construit de Costea Bacioc.

La 1770 era stapan la Serbesti spatarul Ioan Cantacuzino , iar dupa 1800 apare banul Ilie.

Jumatate din satul Serbesti aprtinea , in prima jumatate a sec. al XVII- lea , domnitorului  Vasile Lupu. In fata conacului , se afla o  fântâna arteziana . Apa era adusa de pe stanca , unde    se afla  un bazin  de captare , prin conducte de lut ars, pana la conac . In spatele cladirii , se afla iazul cu  pesti , iar intre cladire si biserica se afla  tunelul subteran , construit  se crede , de Vasile Lupu. Toata gradina  si biserica  au fost  imprejmuite  cu zid de piatra , pastrat pana in anii 1950-1957(in jurul bisericii se mai pastreaza  si astazi).

De-a lungul  timpului , comuna Stefan cel Mare a avut parte  de numeroase  transformari  si  retransformari  in raport cu interesele  politice dictate de mai marii timpului .

Potrivit documentelor de arhiva , pe teritoriul actual  au luat fiinta , in a doua  jumatate a secolului trecut ,  2 comune :

•   Serbesti atestat in 1863 care cuprindea satele : Serbesti , Ghigoiesti, Hârtop, Brosteni si Trudesti. Cu timpul pierde  Hârtopul , in urma organizarii administrative  din ianuarie  1926 , apoi in 1930 pierde si   satul Ghigoiesti  care va avea  primarie proprie. In 1933 – Serbestiul  reapare comuna , formata numai  din satul  Serbesti  pana  la 31 ianuarie  1939, cand este desfiintata  ca unitate  administrativ comunala  si satul  Serbesti  este trecut la comuna Stefan cel Mare.

a) Satul  Bordea este situat mai sus , spre nord-vest de celelalte sate .a purat numele de   Bârleşti , iar la 1428 este pomenit in hotarulsatului  Corni. In a doua jum. A sec. al XV – lea , satul a luat numele vatamanului  Voinea si se nume Voinova.

b) Satele Soci si Dusesti  au fost sate razesti  Cu timpul satele au devenit boieresti in  stapanirea  boierului  Fete si a urmasilor lui. Dupa vatamanul Voinea , a fost Paşco, iar satele au fost stapanite de logofatul  Sima .

c)Satul  Cîrligi  a purtat numele de Glodeni, dupa numele boierului Glodeanu , care l-a stapanit  in sec. al XV-lea , sau boierul si-a luat numele satului . Satul a mai purtat  si numele de Păşcaniţa , dupa numele vătafului Paşca  . In sec. XV-XVI , satul a fost  stapânit   de logofatul Sima si urmasii săi , iar in doua jumatate  a sec. aal XVI-lea , jumatate era stapânit de logofatul Nicoara Prajescu  care , la 1591, da  partea sa din satul  Cîrligi  lui Dumitru Scules  si Andronic , prin schimb  de sate.

d) Satul Serbesti – localizat geografic pe drumul care unește Piatra –Neamț , satul Șerbești este străbătut de un afluent al râului Cracău, Pârâul Alb. Prima atestare documentare este din sec.alXV-lea ,la 1492.Referitor la prima atestare documentară , aceasta atribuia satului lui Crăciun Belcescu , între nepoții căruia se împărțeau ”sate și ocini  pe  Pârâul Alb și anume :Belceștii și Negoieștii ,precum și două părți  din Șerbești de pe celălalt Pârâu Alb.”Actul ,datat 30 martie 1492 ,era emis de cancelaria domnească a lui Ștefan cel Mare.

În secolul al XVII-lea, satul Șerbești, cu locuitori clăcași și răzeși , aparținea lui Coste Băcioc.Una din fetele acestuia,Tudosea,s-a căsătorit cu viitorul domn Vasile Lupu ,oferind jumătate  de moșie și de sat ca zestre.Șerbeștii devin astfel proprietatea lui Vasile Lupu,încă din vremea când era numai un boier ambițios.Acesta construiește biserica  din satul Șerbești.

După înlăturarea lui Vasile Lupu,în 1653 , averea lui s-a împărțit, Șerbeștii ajungând în proprietatea lui Iordache Cantacuzino. Devenind stapânul moșiei Șerbești, acesta va construi casa boierească de alături.Prin căsătoria lui Toderașcu Iordache, căsătorie care a avut loc în anul 1658 la 11 februarie, acesta a primit ”o jumătate de sat ce este de la muma sa fata lui Coste Băcioc și jumătate i-am dat eu din cumpărăturile mele cu 20 de unghi și i-am făcut curte din piatră și pivnițe și beciuri  pe cheltuiala mea”.

Moșia Șerbești rămâne în proprietatea lui Toderașcu Iordache Cantacuzino în continuare , deoarece la 1671 își înmormântează aici fiul .

Șerbeștii revine prin moștenire, fiului său Ilie Cantacuzino Deleanu, căsătorit cu fiica lui Miron Costin.Acesta va crește copiii fratelui său ,Ioniță Iordache Șerban și Toderașcu. Moșia Șerbești este moștenită de frații Iordache și Toderașcu Cantacuzino , aceștia  fiind în relații bune cu domnitorul Grigore al-III-lea Ghica.

Satul Șerbești , ajunge astfel la Ioniță Spătarul , fiul lui Toderașcu .Acesta repară biserica și cu această ocazie a dăruit acesteia un potir ,un apostil,o evvanghelie și o psaltire. Tot el a dăruit un clopot .

La începutul sec.alXIX-lea, acestă moșie aparținea agăi Ilie Cantacuzino.Moșia avea nouă sate și 82 de birnici. După moartea lui  Ilie Cantacuzino , moșia Șerbești este stăpânită

e)Satul Soci - se afla pe o vale spre N de Carligi,care este o prelungire a Vaii Albe,avand de o parte si de alta , dealuri acoperite cu paduri si locuri de aratura.Prin aceasta vale se scurge alene paraiasul Valea Alba si o alta suvita numita Curatura.Dealurile ce inconjura satul sunt :Holmul la S, Arcip la V, Movila si Stejarul la E.De pa dealul Holm se deschide o minunata priveliste.

In padure se afla o poiana frumoasa cu flori si fanete.In apropiere de sat ,cam la 500-600 m,se mai vad si azi santuri care dateaza de pe vremea lui Stefan cel Mare- pe dealul Cetatuia.Pe acest deal ,in anul 1992 s-a ridicat o troita in cinstea eroilor cazuti pe campul de lupta.

Primul care  a intocmit  o monografie  a comunei Stefan cel Mare , este profesorul Carata Florian, iar un exemplar se afla la primaria din comuna .

O alta descriere  se afla in paginile  cartii cu titlul "Orizontul   Movilei Margineni"  lucrare scrisa de inv. Gheorghe Dorofte .

f) Satul Ghigoiești  este un sat aflat la est de Ștefan cel Mare (Șerbești),așezat într-o largă depresiune. Legenda orală  ne spune ca numele , ca și satul, au apărut în urma marii bătălii  pe care a purtat-o Ștefan cel Mare cu turcii , la Vaslui , în 1475.Se spune ca in apropierea actualei vatre , cu vreo 2 km mai la sud , a fost întemeiat satul de catre ghiogarii lui Ștefan , devenind răzeși. Pe de altă parte, I. Bogdan face afirmația ca numele satului provine de la un anume Ghica , întemeietorul acestuia.

Prima atestare documentară provine  tot de pe vremea lui Ștefan cel Mare,într-un act emis la Suceava, la 23 septembrie 1483.

Pe teritoriul comunei actuale , între 1930-1950 , a mai fost creata o comună, comuna Ghigoiești,mai întăio formată din satul Ghigoiesti, apoi  și din satul Mastacăn – luat de la Dragomiresti, și Hârtop luat de la  Bălănești. Comuna Ghigoiesti a fost desființată  prin Legea nr.5/1950  privind raionarea administrativ- economică a teritoriului , cand satul Ghigoiesti a trecut la comuna Dragomiresti, apoi din 1968 a intrat in componenta comunei  Ștefan cel Mare.