Comuna Stefan cel Mare este asezata in zona subcarpatica  a Moldovei , in micile depresiuni aflate intre dealuri , pe cursurile  unor pâraie ce strabat  de la nord la sud  teritoriul acesteia .

Aflata  la est de Piatra – Neamt , la intretaierea meridianului de 26⁰30⁼ ,  est de Greenwich, cu paralela  de 47 ⁰ latitudine  nordica , se invecineaza  la nord cu comuna Razboieni , la est cu comuna Dragomiresti  si Bârgaoani , la sud cu comuna Girov si la vest cu comunele Girov si Bodesti.

In cea mai mare parte , suprafata comunei este deluroasa , cele mai importante culmi  fiind „Dealul Stâncii „ sau „Stanca Serbestilor” cu inaltimea de 512 m , de la departare parand un barbat culcat .Un al doilea  deal care domina comuna se afla in partea nord-vestica  a acesteia este Holmul  cel Mare , inalt de 520 m . In afara de acestea  doua , mai exista  Dealul  Rugina , in partea de vest , Dealurile  Valea Mare, movila  Pascaniţa in partea de nord iar in partea de est se afla dealul Bungeşti . Dealul Stânca  Serbeştilor este considerat  monument al naturii , deoarece contine foarte multe animale marine .Pantele  dealurilor  sunt medii , cu o inclinatie  intre 5- 10⁰ si in  decursului  timpului  au suferit de pe urma alunecarilor de teren .

 

Reteaua  hidrografica este slab  reprezentata. Cea mai importanta  apa este pârâul Valea Mare , cu orientare nord –sudica  varsandu-se in râul Cracau , pe teritoriul  comunei  Girov. Pe teritoriul satului   Ghigoiesti  care este asezat la est de Serbesti (Stefan cel Mare )  intr-o depresiune  mai larga  marginita de  Stanca   Serbestilor si dealul Bungeşti , la vest , dealul  Ungurasilor  la sud si Osoiul la est ,   se afla Pârâul Negru sau Valea Neagra .

Din punct de vedere al climei , teritoriul comunei  se incadreaza  in specificul  zonei central – moldovenesti .Este un climat de tip continental , cu temperaturi  medii anuale .

Vegetatia caracteristica  teritoriului comunei se poate grupa in doua : pe de o parte , padurea de foioase , cu specii  de gorun , fag , stejar  si altele  , situata in partea de nord a comunei , in zona satelor Bordea , Soci  si  Dusesti. N rest , mai ales  pe dealurile  Holm si stânca Şerbeştilor  predomina  pajistile . In trecutul nu  prea indepartat  si partea de nord a dealului Stânca  Şerbeştilor  era acoperita cu padure , o suprafata de aproximativ  31 ha , dar a fost defrisata .

Fauna este reprezentata , in micro prin protozoare , gasteropode si in macro , mistreti , vulpi , iepuri , caprioare si  pasarile  specifice zonei , din care se distinge cioara de semanatura si prepelita.

Tipurile  principale de sol , care reprezinta  principala  bogatie oferita de natura pentru locuitorii acestei comune sunt cele brun – podzolice  si podzolice  argilo- fluviale  cu un continut de humus de circa 2%.

Resursele naturale  subsolice nu se gasesc  in perimetrul comunei , cu exceptia  gresiei , care a fost  intens folosita  in  trecut  la construirea bisericilor din Serbesti  si Cîrligi , a celor doua conace  boieresti din acelasi  sate , a hanurilor  existente pe  soseaua Piatra – Neamt – Tupilati, in centrul satului Serbesti si Cirligi , a celor doua primarii din fostele comune Serbesti di Cîrligi  , a numeroase case . În prezent , dealul Stânca Şerbeştilor  , de unde  se expoata aceasta gresie  ,fiind declarat monument al naturii , nu mai este permisa scoaterea pietrei .

Pe raza comunei  exista energie electrica , beneficiind  de ea  aproximativ   99% din populatia comunei .

In 2004 , printr-un program SAPARD  s-a realizat in comuna   noastra alimentarea cu apa in sistem centralizat , urmand ca din 2005 sa se poata realiza si racordul individual pe gospodarii.